Cronica săptămânii (7-13 decembrie)

Chișinău, 14 dec. /MOLDPRES/. În plan intern, evenimentul cheie, sau mai degrabă simbol, a fost ședința Curții Constituționale care a dat verdictul în validarea alegerilor prezidențiale. Așteptările exagerat de mari față de acest eveniment au fost generate de unele tensiuni post-electorale și declarațiile fierbinți din partea ambelor tabere. Însă, rapoartele Comisiei Electorale Centrale și faptul că totalurile scrutinului n-au fost practic atacate în judecată, făcea hotărârea Curții previzibilă.

La ședință au introdus o anumită înviorare informația reprezentanților foștilor candidați privind unele încălcări ale legislației electorale și chiar propunerile pentru îmbunătățirea legislației electorale. Or, ultimele puteau mai degrabă fi direcționate către Parlament, forul care se ocupă de creația legislativă.

Curtea Constituțională s-a străduit să fie cât mai sobră și să mențină, prin întrebările formulate, o anumite tensiune până la final, cum se întâmpla de multe ori în această instituție. Menționăm, totuși, că apatia, ba chiar și plictiseala, domina nu numai presa, ci chiar și pe reprezentanții părților interesate.

Declarația președintelui Curții Constituționale a venit cu o constatare seacă și previzibilă. „Curtea Constituțională a hotărât confirmarea alegerilor din 15 noiembrie 2020 și validarea alegerii Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. Prezenta hotărâre este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și este publicată în Monitorul Oficial”, a declarat Domnica Manole, președintele Curții Constituționale.

Conform legislației, candidatul a cărui alegere a fost validată, urmează să depună jurământul în fața Parlamentului și Curții Constituționale cel târziu la 45 de zile după alegeri. Exercițiul mandatului de președinte al Republicii Moldova începe efectiv din ziua depunerii jurământului, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

Mai târziu, președintele ales, Maia Sandu, a declarat că ceremonia de învestire în funcție va avea loc la data de 24 decembrie 2020.

După ședințele tensionate din Parlament, atunci când unele acte legislative au fost adoptate într-un mod cu totul neobișnuit, se pare că procesul de lucru asupra celor 4 bugete vitale pentru țară au întrat pe făgașul normalității.

Președintele în exercițiu, Igor Dodon, consideră că prioritatea numărul unu a momentului este aprobarea principalelor legi bugetare, iar luni, cel mai probabil, Guvernul se va întruni în ședință pentru a examina amendamentele parvenite la legea bugetului de stat, bugetele asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale și politica bugetar-fiscală. 

Zilele trecute a expirat termenul constituțional de înaintare a amendamentelor din partea deputaților. În această perioadă au fost depuse câteva sute de pagini de amendamente, care vor fi discutate și aprobate de Guvern, după care vor fi transmise Parlamentului. Să sperăm că dezbaterile asupra bugetelor de această dată vor decurge într-o manieră mult mai civilizată.

Săptămâna trecută Republica Moldova a înregistrat cifre record a infectărilor cu Covid-19. Sistemul medical este la limită. Și, cel mai important, e că ajutor nu prea are de unde veni, deoarece principala problemă rezidă în personalul medical, epuizat și insuficient ca număr pentru a face față creșterii vertiginoase a numărului de bolnavi. Cu siguranță că mai putem înăspri restricțiile, limita contactele, însă, trebuie să recunoaștem că, din păcate, avem în societate un număr de oameni care, în pofida evidențelor, ne declară că nu cred în existența Covid-19 și se comportă ca atare. Probabil că nu putem să le schimbăm acestor oameni peste zi mentalitatea, dar înăsprirea pedepselor pentru cei inconștienți, care zilnic ne pun viața în pericol, este necesară.

La orizont apar semne de speranță. Marea Britanie, Rusia și SUA au început vaccinarea populației. Majoritatea țărilor au raportat că au pregătit uriașa infrastructură pentru transportarea, păstrarea și utilizarea vaccinurilor. Deocamdată nu știm nimic ce se întâmplă la noi la acest capitol, dar nutrim o firavă speranță că ceva se face. 

În plan extern, constatăm că, din păcate, tema pandemiei ocupă prima pagină mai în toate țările lumii. Deosebit de gravă este situația în SUA, unde numărul îmbolnăvirilor e tradițional peste 200 000 pe zi, iar al deceselor a ajuns chiar și la trei mii. După o relativă ameliorare a situației pandemice, cifrele iarăși cresc în Europa. Germania, Italia, Franța, mai puțin Spania, au anunțat restricții drastice pentru sărbătorile de iarnă și așteaptă aproape disperați startul vaccinării. În ultimele zile s-a prăbușit și mitul modelului suedez, care a utilizat un minimum de restricții pentru a obține imunizarea colectivă. Astăzi situația din Suedia este gravă, iar sistemul sanitar nu mai face față numărului crescut de bolnavi. Nu este exclus ca o parte din cei infectați cu Covid să beneficieze de ajutorul țării vecine, Finlanda, unde situația este mult mai bună.

La vecinii noștri, România și Ucraina, numărul de îmbolnăviri rămâne înalt. Doar în ultimele 2-3 zile parcă se înregistrează o scădere foarte moderată. Și aici sistemele sanitare sunt la limită. Iar în Rusia numărul celor infectați cu Covid-19 timp de o săptămână este stabil între 27-29 mii. Însă Rusia e mai optimistă, deoarece recent a pornit procesul de vaccinare.

Poziția categoric negativă a Ungariei și Poloniei față de corelarea finanțării din bugetul european cu respectarea statului de drept a generat anumite tensiuni în cadrul  Uniunii Europene. Germania, în persoana cancelarului Angela Merkel, a negociat răbdător și dur și a explicat liderilor rebeli că Uniunea Europeană nu este un meniu din care îți alegi doar lucrurile care îți plac. Trebuie să-ți asumi și principiile fundamentale ale comunității. Calculând eventualele pierderi și faptul că atât în Ungaria, cât și în Polonia, simpatiile față de UE se ridică la peste 80 la sută, Budapesta și Varșovia și-au temperat ambițiile și s-au văzut nevoite să accepte regulile europene.

În SUA, cei 538 de electori care dau votul final pentru desemnarea viitorului președinte al Statelor Unite se întrunesc luni, 14 decembrie 2020. Conform rezultatului alegerilor din luna noiembrie 2020, Joe Biden ar trebui sa obțină 306 voturi, iar Donald Trump 232.

În general, votul din Colegiul Electoral este o simpla formalitate. La alegerile din ultimii zeci de ani nu au existat incidente în ce privește nerespectarea serioasă a votului popular din statele individuale și nici nu a existat vreo răsturnare de situație.

Anul acesta, însă, votul din Colegiul Electoral este așteptat cu mai multă emoție, în contextul în care Donald Trump, înfrânt în alegeri, a refuzat să accepte că a pierdut și a încercat să răstoarne rezultatul în numeroase feluri, inclusiv în instanță sau prin presiuni la adresa politicienilor locali din state.

Cei 538 de electori nu se reunesc toți într-un loc pentru a vota. În fiecare stat, legislativul stabilește locul în care va avea loc votul, iar electorii din statul respectiv se întâlnesc acolo pentru a alege. Fiecare elector are doua buletine de vot, unul pentru președinte și un altul pentru vicepreședinte pe care își va scrie, de mână, opțiunea. Evident că dincolo de emoții și frustrări, rezultatul este cunoscut, iar Joe Biden, neformal, este de săptămâni bune președintele Statelor Unite ale Americii. 

Multe țări europene sunt îngrijorate de lipsa progreselor în negocierile dintre UE și Marea Britanie privind semnarea unui acord comercial post-brexit. Pe ultima sută de metri, prim-ministrul britanic Boris Johnson, mai discută cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre viitorul negocierilor comerciale post-Brexit.

Discuțiile între oficialii celor doua părți continuă la Bruxelles, însă luni este ultima zi în care trebuie luată o decizie.

Johnson a declarat că e puțin probabil ca Marea Britanie și Uniunea Europeana să ajungă la o înțelegere.
Ursula von der Leyen a precizat că no-deal (niciun acord) este cel mai probabil final al discuțiilor "dificile".
Marea Britanie va continua să lucreze cu partenerii din UE indiferent de ce se va întâmpla la discuțiile cu oficialii Blocului, au declarat oficialități britanice, însă lipsa unui acord ar crea dificultăți economice uriașe pentru majoritatea țărilor din UE, dar și pentru Marea Britanie.