MOLDOVA EUROPEANĂ // Vicepremierul Vladimir Bolea: „Agricultura, producătorii noștri, fermierii, întreprinderile din sector ar avea doar de câștigat ca volum de vânzări, ca potențial de preț, de formare de profituri, dacă ne integrăm în UE”

*Republica Moldova a depus, pe 3 martie 2022, cererea de aderare la Uniunea Europeană

* Republica Moldova a obținut, pe 23 iunie 2022, statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană

*Consiliul European a decis, pe 14 decembrie 2023, să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova

*Republica Moldova se află în plin proces de evaluare a gradului de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, o primă etapă pentru aderarea statului nostru la UE

*Autoritățile își propun ca R. Moldova să adere la Uniunea Europeană până în anul 2030

Interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare

MOLDPRES: Domnule vicepremier Vladimir Bolea, care rămâne a fi prioritatea zero a ministrului Agriculturii, în actualul context al sectorului, marcat de mai multe turbulențe atât locale, cât și regionale, dar și internaționale?

Vladimir Bolea: Să știți că în realitate, priorități sunt foarte multe și toate pot fi numite prioritate zero. Dacă le-aș sistematiza după valoare, toate ar fi pe primul loc.

În primul rând, trebuie să consolidăm tot segmentul agricol din Republica Moldova, după care trebuie să-l dezvoltăm extrem de mult pe componentele economice. În Republica Moldova, agricultura se bazează foarte mult pe muncă, pe munca fizică și este foarte puțin în componentele economiei. Foarte multe calcule arată lipsă în procesul de dezvoltare în sine a agriculturii.

Or, cele mai proaspete date arată că, datorită politicilor pe care le face Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) în materie de subvenționare în ultimii doi ani de zile, s-au majorat volumele de producție în ramura animalieră în Republica Moldova. Este vorba de carne, lactate, produse derivate etc.

Adică, vorbim despre dezvoltarea agriculturii din Republica Moldova prioritar prin prisma identificării soluțiilor economice. Sărăcia este rezultatul unei ineficiențe economice în agricultura din țara noastră. Asta este cel mai important lucru asupra căruia ne concentrăm foarte mult.

MOLDPRES: Putem vorbi de niște rezultate concrete?

Vladimir Bolea: Da. Este vorba de o mare parte de agricultori care deja aplică foarte bine tehnologii de ultimă generație în modelul de prelucrare a solului. Avem livezi performante, avem producători și procesatori de struguri foarte performanți, lucru pe care-l demonstrează multitudinea de medalii obţinute de producătorii noștri la prestigioase concursuri specializate.

Pe de altă parte, dacă ne referim la un concept național, atunci trebuie să ne învățăm să vindem mult mai bine tot ce producem. Vă dau un exemplu. Când am fost în Germania, un reprezentant al Ministerului Agriculturii din Germania mi-a spus că ei, având 100.000 de hectare de viță-de-vie, soiuri tehnice, produc și vând produse, diverse tipuri de produse alcoolice, în valoare de 1.400.000.000 de euro.

În Republica Moldova, declarativ avem în jur de 125.000 de hectare, noi am produs și am vândut în valoare aproximativ de 200.000.000 de euro. Deci este o eficiență extraordinară. Și toate aceste lucruri se reflectă în veniturile pe care le au companiile din Republica Moldova.

Și totul este în lanț. Cu cât sunt mai mici profiturile agricultorilor, cu atât sunt mai mici salariile din agricultură, cu atât sunt mai mici posibilitățile lor de a investi în programe de mediu și multe alte lucruri. Toți trag în final din capacitatea lor financiară.

În procesul de dezvoltare economică a agriculturii sunt câțiva piloni de bază. Vorbim de pilonul sustenabilității economice, adică trebuie să fie pe profit. A doua - sustenabilitatea mediului. Dacă producătorul are profit, el are cum să investească în proiecte de dezvoltare a mediului care necesită foarte mari investiții și nu prea aduc, pentru moment, profit. Și a treia - sustenabilitatea socială. Cu cât sunt mai mari profiturile la agenți economici din această dimensiune, cu atât sunt mai mari salariile din agricultură. Concluzionând despre componenta numărul unu a programelor pe care le are Ministerul Agriculturii, este să vorbim despre dezvoltarea economică a agriculturii.

MOLDPRES: Ramura vitivinicolă este considerată o miză imbatabilă pentru R. Moldova. Mai pot fi identificate sectoare care ne-ar face la fel de faimoși?

Vladimir Bolea: Horticultura. Noi avem deja rezultate care la fel sunt consacrate. Vorbim de struguri de masă, vorbim de merele noastre cu aromă deosebită și gustul absolut, ce fac o diferență de celelalte tipuri de mere. Adică horticultura în tot spectrul său. Eu cred că noi am putea pune un foarte mare accent şi pe dezvoltarea producției animaliere, de ordinul lactatelor din Republica Moldova, care au un gust foarte și foarte bun. Sunt produse care merită să fie promovate de politicile de export.

Vorbim despre brânzeturile noastre, vorbim despre produsele noastre lactate. Datorită unui program național de dezvoltare a zootehniei în Republica Moldova, avem deja succese remarcabile în ultimii doi ani în ceea ce privește majorarea șeptelului de animale, pe dimensiunea bovinelor de lapte și a cantității de lapte. Subiectul trebuie văzut în complexitate. Anul acesta am finalizat un proces în ceea ce privește autorizarea Republicii Moldova drept țară terţă din care se permit exporturile de ouă, carne de pasăre, abatorizată şi refrigerată. Am început procesul de lucru asupra potențialului autorizării Republicii Moldova ca exportator de produse lactate, precum şi alte acțiuni la fel de importante. 

MOLDPRES: Unde şi-ar mai dori ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare să ajungă produsele din R. Moldova, în afară de piețele cunoscute deja?

Vladimir Bolea: Unde? Unde se fac mulți bani. Munca agricultorilor este, din punctul meu de vedere, una extrem de grea și munca agricultorilor face parte din categoria lucrurilor vitale. Oamenii pot trăi fără mașini, pot trăi fără haine noi, pot trăi fără internet, fără telefon, fără tehnologii, fără orice. Dar fără aer, fără apă și fără de mâncare omul moare fizic.

Și, din acest considerent, ca noi să putem să avem în activitatea noastră o dezvoltare durabilă, să garantăm ceva, trebuie să avem profit. De asta, oriunde se pot încasa mai mulți bani, trebuie să vindem și să exportăm.

MOLDPRES: Subvențiile au un rol de bătaie lungă în acest sens?

Vladimir Bolea: Noi vorbim despre un program de subvenționare care astăzi este catalogat la Ministerul Agriculturii ca un program de investiții. Subvențiile sunt investițiile statului în agricultura din Republica Moldova ca o ramură vitală a economiei naționale. Că e prioritar, nu-i prioritar, calcule, cât procent din PIB are, cât profit aduce și multe alte lucruri sunt importante, însă agricultura este o ramură vitală. Fără mâncare, viață nu este posibilă pe acest pământ.

Acum, programele de subvenționare elaborate de către Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Agriculturii, sunt investiții în direcții care până astăzi au fost sau lipsă, sau niciodată nu au fost susținute de către Guvern. De asta vorbim astăzi despre dezvoltarea sistemelor de irigare, fără de care nu poate fi productivitatea înaltă.

Am investit în procesul de reabilitare a zootehniei din Republica Moldova, revitalizarea acesteia, pentru că noi ajunseserăm la o fază în 2020, când în fermele din R. Moldova erau 5 100 de vaci. Adică, era un număr care, din punctul meu de vedere, în câțiva ani era să fi fost egal cu zero sau unul prea mic, prea puțin, prea de tot neinteresant pentru o activitate economică.

Reiterez că este o activitate vitală, dar care trebuie să fie bazată pe calcul economic. Dacă un agent economic face această activitate și, în final, când trage linia la sfârșit de an, nu are plus valoare, nu are niște bani adunați în cont, el închide această activitate. Lucruri care și s-au întâmplat de-a lungul anilor în Republica Moldova.

De asta, vom dezvolta programe de subvenționare foarte interesante pentru agricultura din Republica Moldova, ca să fim sustenabili. Și cel mai important lucru, noi suntem o țară foarte mică, dar în același timp tot ce producem noi în Republica Moldova se produce în regiune, în toate țările. Noi concurăm cu toți în regiunea bazinului Mării Negre.

Și toți ceilalți din jurul nostru, din păcate pentru noi, au productivitatea mult mai înaltă la toate capitolele. Dacă vorbim despre cereale, au suprafețe mai mari pe hectare, au productivitatea mai înaltă. Dacă vorbim de România, țară membră UE, atunci şi nivelul de subvenționare e cu totul diferit față de al nostru, pentru că țările din Uniunea Europeană au cu totul alt tip de politici și potențial financiar. De aceea, ne dorim foarte mult și noi, ca stat, să ajungem în Uniunea Europeană. Agricultura, producătorii noștri, fermierii, întreprinderile din sector, ar avea doar de câștigat ca volum de vânzări, ca potențial de preț, de formare de profituri etc.

Da, cerințele sunt strict economice sau de calitate și în momentul în care tu le îndeplinești și ca țară, și ca agent economic, atunci tu nu ai absolut niciun fel de pericol în a exporta producția ta din R. Moldova pe piața din Uniunea Europeană. 

MOLDPRES: Cât timp ar putea fi valabilă licențierea importului de cereale din Ucraina?

Vladimir Bolea: Conform legii, care a intrat în vigoare în decembrie 2023, noi am prelungit licențierea pentru primele trei luni, am mai prelungit-o acum încă pentru trei luni de zile şi ulterior vom decide pornind de la necesitățile din zonă, pentru că trăim într-o perioadă foarte atipică și extrem de complicată.

Licențierea a fost în exclusivitate un instrument administrativ implementat de către Guvernul Republicii Moldova pentru echilibrarea prețului și stopării căderii şi prăbușirii bruște a prețului. L-am creat ca pe un instrument administrativ, ca o pârghie, putem să spunem şi așa, de negocieri între producătorii de floarea-soarelui, agricultori și procesatori, care este unul, din punctul de vedere al economiei și al tuturor, este un monopolist, deține mai mult de 75% din capacitatea de procesare.

Dacă facem o analiză, vedem că agricultorii din Republica Moldova au posibilitatea astăzi să vândă peste tot și în fiecare lună noi facem exporturi de floarea-soarelui și acum o să facem publică cantitatea de floarea-soarelui care a fost exportată în ultima lună, conform datelor de la vamă.

Și o să eliberăm licențe de import ca agentul economic să poată să producă, să-și acopere necesitățile de producere pentru fiecare lună, ca să nu aibă pierderi, în primul rând, şi, în al doilea rând, oamenii să primească salarii.

Da, vorbim despre procesatori și, atenție, cel mai important, vorbim şi despre cetățenii din Republica Moldova, acea parte din populație formată din pensionari cu venituri foarte mici, angajați bugetari, polițiști, militari, copii, care trebuie să mănânce în fiecare zi. Or, uleiul de floarea-soarelui este un produs consumat de către noi toți, zilnic.

Pentru mine contează foarte mult ca politicile și abordările pe care le avem noi ca stat și ca guvern să nu ducă la majorarea prețului pentru consumatorul final. Pentru că unul din scopurile subvenției este și reținerea proceselor de majorare a prețului. Îţi dăm ţie, crescător de cereale, niște bani, investim alături de tine, dar, în schimb, tu garantezi că noi în Republica Moldova avem cantitatea de floarea-soarelui necesară, astfel încât prețul să nu se majoreze la produsul final, la ulei, ca cetățeanul să-și poată permite să cumpere acest ulei.

MOLDPRES: Cât de justificate vă par protestele fermierilor şi nu s-au transformat acestea deja într-o pârghie de manipulare politică?

Vladimir Bolea: Nu. Eu n-am trecut-o prin prisma analizării politice, asta m-a interesat cel mai puțin, ca să nu spun că deloc. Eu am trecut-o prin prisma problemelor economice ale agricultorilor.

Vorbim, în general, despre o mare problemă care a fost provocată și şi-a luat începutul în 2022, când s-a început războiul. Atunci când s-a început războiul, s-a prăbușit o structură economică din care Republica Moldova făcea parte. Au dispărut drumurile de export pe care le aveam și noi, 70% din cereale le exportam prin Reni, Odessa, din țara de alături, iar acum practic foarte puțin sau zero.

Noi exportam marfă în Turcia, valoric aproape în jur de 850 de milioane de dolari, iar acum practic cerealele nu le mai exportăm în Turcia, pentru că ei și-au suprasaturat piața lor, ei cumpără din Ucraina sau cumpără din Federația Rusă. Practic, prăbușirea prețului a lăsat în lanț după sine o mulțime de consecințe extrem de grave pentru agricultura din Republica Moldova. În plus, acele 70% de cereale exportate prin porturile din Ucraina, la un moment dat toate au fost redirecționate pe cale auto spre vămile noastre de ieșiri.

S-a prelungit foarte mult timpul de aflare în vamă, până la 8-10 zile, iar asta a atras după sine scumpirea prețului la transport. Orice scumpire logistică aduce după sine ieftinirea produsului pentru agricultorul care l-a crescut.

Problemele economice, nemaivorbind de majorările prețului la input-uri, s-a majorat prețul la motorină, s-a majorat prețul la îngrășăminte și la multe alte lucruri. Problema este una economică. Și soluțiile, care au fost elaborate de către Ministerul Agriculturii și susținute de către Guvern, tot au fost soluții economice.

În primul rând, vorbim despre cele 200 de milioane de lei, care au fost repartizate producătorilor de grâu în toamna anului 2022, câte 1 232 de lei la fiecare hectar. De ce am făcut acest lucru? Pentru a micșora sinecostul.

În cazul problemelor economice cu care se confruntă agricultorii din Republica Moldova, făcând o analiză, iarăși în complex, noi venim cu soluții economice. La toți le este foarte greu, dar ca rezultat al potențialului financiar pe care ni-l oferă bugetul Republicii Moldova, noi venim cu soluții țintite anume pentru cei care sunt în prag de faliment sau în stare de insolvență.

MOLDPRES: Ce puteți spune despre o regionalizare în plan agricol a țării, astfel încât fiecare zonă să prioritizeze lucrările mai eficiente în funcție de așezare geografică și doar după aceste criterii să beneficieze de subvenții de la stat?

Vladimir Bolea: Activitatea agricolă trebuie să fie bazată pe profit, nu pe regionalizare. Pe profit. Ministerul Agriculturii, prin intermediul instituțiilor sale, poate veni cu recomandări, pentru că trebuie să ne oprim în economia națională și în agricultură să producem pierdere.

Dacă tu în Republica Moldova, în sud, ai 280 mm de precipitație, în centru ai 300 - 400 şi în nord ai 500 - 600 mm și tu pui la sudul Republicii Moldova porumb și ai 3-4 tone la hectar, cel din centru are 6-7 tone şi la nord are 7-8 tone de porumb, atunci este vorba de concurență pe interior. Nivelul de tehnologii, nivelul de cheltuieli sunt la fel, însă tu ai pierdut concurența în interiorul țării tale la formarea prețului.

Or, prețul de vânzare nu se formează în Republica Moldova. El se formează la bursă, tu exporți ulterior în aceeași direcție sau prin același agent economic care se ocupă de export din Republica Moldova. Repet - tu ai pierdut concurența în interiorul țării tale. Tu ești în pierdere la un produs sau altul.

Înainte de a lua decizia ce să mănânc, cum să mănânc, trebuie să vezi care este profitabilitatea acestui produs. Îți acoperi sau nu îți acoperi cheltuielile? Vei câștiga sau nu vei câștiga banii? De acest rezultat economic depinde. Vei avea sau nu vei avea oameni în sat care se muncească la tine? De om depinde viitorul satului din Republica Moldova. Dacă tu nu ai profit, nu plătești salarii, oamenii pleacă din sat.

Orice scop al activității agricole trebuie să rezulte din profit.

Ce să mănânc, cui vindem, cum vindem, ne asociem, nu ne asociem, de ce nu ne asociem, care este profitul final pe care îl ai sau nu-l ai? Or, cu acest lucru o să ne ajute pe dimensiunea Ministerului Agriculturii noile structuri pe care le vom crea - Camerele Agricole,  care trebuie să informeze oamenii şi să-i ajute să-şi descopere potențialul. Noi în R. Moldova nu producem nimic ce nu s-ar putea de vândut cu profit.

Trebuie să ne întoarcem un pic la calcule, la propriu, pentru că noi nu putem dicta în regiuni prețul de vânzare. Nu-l putem dicta. Nici România nu poate dicta, producând 12 milioane de tone de grâu la export.

Ucraina, care a produs 28 de milioane de tone anul trecut, nu dictează prețul. Sunt burse. Dar ce putem noi face împreună cu agricultorii? Noi putem reduce costul de preț. Reduce din cheltuieli inutile. Dar cum putem reduce cheltuieli inutile? Prin creare de grupuri de producători, cooperative și multe alte lucruri.

Nici nu descoperim măcar bicicleta. Toate aceste lucruri și-au arătat eficiența din punct de vedere economic în Occident. De aceea și sunt atât de eficienți. Ei sunt eficienți la maxim. Ei reduc din cheltuieli. Ei nu au profituri mai mari decât agricultorii din Republica Moldova. Ei au cheltuieli mai puține. Asta este diferența foarte mare.

MOLDPRES: Numiți cel puțin trei măsuri, imperios necesare pentru moment, pentru eradicarea corupției în sectorul agroindustrial?

Vladimir Bolea: Pe dimensiunea ministerului pe care-l conduc, eu nu cunosc cazuri de corupție. Dar cred că una dintre măsurile eficiente este digitalizarea, contactul cât mai puțin, eliminarea factorului uman în unele feluri de activitate. Atunci când măsurile de subvenționare sunt foarte clare, nu dau posibilitatea să tragi concluzie că poate fi și așa, și așa. Alta e că structurile de stat şi de forță trebuie să-și facă eficient munca lor.

Și atunci corupția se elimină. Cu toate că, mă rog, știți, omul, din păcate, este și slab de înger. Or, unii, atunci când trec așa-numitul control, să spunem, această ispită, nu au tăria și verticalitatea de a spune NU și de a înțelege că toleranța la corupție trebuie să fie zero. Nu există un pic, nu există puțin, nu există nu știu cât, înțelegeți?  Toleranța trebuie să fie zero.

Și să nu iei nimic din ce nu este legal, este o normalitate. Dar, spre marea mea satisfacție, astăzi, în Ministerul Agriculturii, noi vorbim clar că așa ceva nu există. Și pe dimensiunea AIPA la fel. ANSA luptă, luptă și poliția cu ei.

Însuși faptul că noi avem în continuare locuri vacante la AIPA și la ANSA la nivel de vicedirector, din punctul meu de vedere, vorbește anume despre aceea că măsurile luate de către conducere sunt eficiente. Noi suntem în căutare de oameni de bună-credință, foarte buni specialiști care se angajează în câmpul muncii să muncească fără, dar absolut fără a lua niciun fel de mită.

Însă, cu mare regret, trebuie să recunosc, în ţara noastră s-au întâmplat niște lucruri, din punctul meu de vedere, extraordinar de proaste. Am început să auzim peste tot expresii de genul „fură, dar îmi dă și mie”, despre un polițist bogat ai să auzi că „se învârte, băiatul se descurcă”. La fel şi despre un vameș bogat. La fel, şi la nivel mai global, despre hoții din banul public – „au furat un miliard, dar au și dat”.

Nu contează cât e mita - o mie, două, zece mii de lei, atunci când se vinde prezentul, viitorul. Sunt niște fenomene, din punctul meu de vedere, foarte grave. Și trebuie timp să fie curățate. Dar, aceste probleme pot fi eradicate numai prin creștere economică. Nivelul venitului trebuie să-i permită cetățeanului în țara sa să trăiască o viață demnă.

MOLDPRES: Care vor fi următoarele activități pentru interconectarea domeniului agroindustrial din țara noastră cu cel din spațiul european, R. Moldova fiind ţară-candidată la aderarea la UE?

Vladimir Bolea: Continuăm și trebuie să spun că, până în 2027 -2028, avem niște proiecte ambițioase.

Finalizăm procesul de transpunere a actelor legislative pe trei capitole, ceea ce o să permită dezvoltarea mult mai intensivă a agriculturii din Republica Moldova.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare se ocupă de elaborarea politicilor. Elaborările politice trebuie să fie făcute în bază de legi, hotărâri de guvern, regulamente, ordine și ele toate trebuie să corespondă cerințelor Uniunii Europene.

Noi suntem țară candidată în procesul de aderare la Uniunea Europeană și lucrul ăsta presupune că noi trebuie să elaborăm cadrul legal și legislativ din Republica Moldova în strictă concordanță și conformitate cu țările UE. Asta o să ne permită să ne interconectăm mult mai profund în ceea ce privește procesele noastre de producere cu cerințele UE, ceea ce ulterior o să  ducă la permisiuni de export fără niciun fel de problemă a producției noastre.

MOLDPRES: Are MAIA politici relevante pentru o antrenare mai activă și menținere în ramură a tinerilor specialiști?

Vladimir Bolea: Am început deja procesul. Crearea la Universitatea Tehnică, unde sunt şi facultăţile cu profil agricol, a unui complex de sere superperformante, aproximativ de 1.000 de metri pătrați, permite ridicarea nivelului de predare.

Copiii astăzi nu mai învață pe tablouri, desene, video, dar în practică. Fac lucrări de laborator atât studenții, cât și masteranzii, și doctoranzii, pentru că agricultura nu e numai teorie, dar este teorie care trebuie demonstrată în practică ca să aibă succes.

Al doilea pas pe care l-am făcut pentru ridicarea interesului pentru studii în agricultură este faptul că am dat 568 de hectare de teren agricol, care cândva au fost ale Universității Agrare, astăzi le-am transferat Universității Tehnice. De asemenea, am aprobat  la nivel de minister transferarea a 1.380.000 de euro, bani care vor merge pentru modernizarea sălilor de studii, crearea laboratoarelor pe teren și pentru lucrările ce urmează să fie efectuate pe aceste 568 de hectare, astfel încât în câțiva ani să devină un laborator sub cerul deschis.

În rest, dacă vorbim despre menținerea acestor tineri specialiști în cadrul economic al Republicii Moldova, că ăsta e sensul pregătirii lor ca specialiști foarte buni, este strict legat de profiturile pe care le au agenții economici. Noi trebuie să-i dezvoltăm din punct de vedere economic, ca ei să aibă profituri, ca ei să poată să plătească salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Or, acești agenți economici susținuți de programele noastre de menținere, în câțiva ani vor ajunge la un nivel de profit ca să le permită să plătească salarii interesante pentru tinerii specialiști, ca să nu plece din țara noastră.

Nu poți obliga pe nimeni, administrativ sau altfel, să rămână în țară, pentru că omul este liber și noi suntem un stat democratic. Eu înțeleg necesitatea concurenței și anume noi, astăzi, concurăm la nivel de salarizare cu țările din Uniunea Europeană. Lucrul acesta trebuie să ne impulsioneze în procesul de dezvoltare economică a statului nostru.

Este un proces de concurență, noi am pierdut startul acestei concurențe, însă numai dezvoltarea economică a statului va atrage după sine majorările de salarii. Trebuie să dezvoltăm un cadru legal atractiv și tentant, debirocratizat, în interiorul căruia se vor dezvolta afaceri. Statul majorează pensiile numai datorită faptului că avem agenți economici care își cresc profiturile, activitatea economică. Se măresc defalcările la buget și din acestea avem posibilitatea să majorăm pensiile cetățenilor din Republica Moldova. Şi salariile sunt plătite de către agenții economici din impozitele lor, la toată lumea - și la bugetari, și la privați.

Din acest considerent, obiectivul principal pe care îl are Ministerul Economiei și noi, pe segmentul agroindustrial, este să dezvoltăm economia și să creăm condiții de majorare a profitabilității în economia noastră națională.

MOLDPRES: Cum apreciați planurile de colaborare mai intensă a Universității Tehnice cu Universitatea de Stat?

Vladimir Bolea: La etapa actuală, noi vorbim despre o colaborare între aceste două instituții.

Eu mă bucur foarte mult că în Republica Moldova s-au început procese de unificare. Odată cu 1991, când s-a început destrămarea URSS, eu cred că în Republica Moldova acest proces de destrămare s-a dus până am desfăcut firul în patru. Adică deja era imposibil să mai existe ceva ce putea fi desfăcut și lucrurile astea toate au dus la apariția a zeci de universități. Erau foarte multe. Un număr exorbitant de universități versus potențialul de studenți pe care-l avem. Doar că universitățile trebuie să existe pentru studenți și tot ce ne interesează pe noi este calitatea predării.

Specialistul care astăzi absolvește Universitatea Tehnică, pe piața muncii este în concurență cu Marea Britanie, Germania, Italia. Tot ce trebuie să ne intereseze pe noi, ca cetățeni ai acestui stat, este ca tinerii care au învățat sau urmează să-și facă studiile în aceste universități să poată beneficia de calitate universitară. Va putea sau nu va putea concura pe piaţa muncii un eventual absolvent? Sau numai face facultatea în Republica Moldova și pleacă în Italia și lucrează ca muncitor necalificat? Că se numește Universitatea Tehnică, că se numește altfel, astea sunt denumiri lipsite, din punctul meu de vedere, de sens și mare semnificație.

Contează calitatea predării, condițiile de predare, profesiile pe care le învață și în ce măsură tânărul specialist corespunde cerințelor zilei.

Facultatea contează, denumirea facultății, calitatea predării și numărul de studenți. Instituțiile de învățământ există pentru copii, pentru studenți, pentru elevi, nu pentru medalii, nu pentru profesorat, nu pentru denumiri pompoase. Noi, de-a lungul anilor, ne-am dat prea tare sârguința pentru diferite simbolisme, ajunse sterile şi inutile. Asta nu generează rezultate pozitive și nu pregătește specialiști.

MOLDPRES: Considerați că sunt valorificate în deplină măsură atribuțiile structurilor subordonate MAIA, unde ar mai fi de lucru?

Vladimir Bolea: Avem instituții, care sunt în proces de reformare. De exemplu, două institute, „Selecția” de la Bălți și „Porumbeni”, au creat un Centru național de producere a materialului semincer cu mare accent pe elaborarea noilor hibrizi, rezistenți la secetă, precum și pe promovarea agriculturii pe dimensiunea producției materialului semincer ca bază științifică.

După care, din Institutul în horticultură, în viticultură, în zootehnie vom face un institut național de științe aplicate, după modelul european, unde cuvântul-cheie este „aplicat”,  în agricultură și medicină veterinară. Le dăm posibilitatea să se revigoreze, să redescopere în practică activitatea lor. Important e ca această activitate să fie pe anumite dimensiuni şi acordări de servicii în agricultura noastră națională, dar nu sub formă de proiecte și analize de laborator despre nimic.

În timp util, aceste structuri trebuie să fie cât mai eficiente. Avem foarte mult de lucrat. Din păcate, de-a lungul anilor, toate aceste institute au degradat și la nivel de activitate științifică și, cel mai dureros e, din punctul meu de vedere, că aceste institute au pierdut legătura și relația directă cu agricultura şi economia națională.

MOLDPRES: Sunteţi ministrul care nu crede în lacrimi şi digresiuni lirice?

Vladimir Bolea: Nu. Profit. Profit și valoare economică. Pentru că sărăcirea vine din lipsa de profit. Și problema este economică, matematică. Banii sau sunt, sau nu sunt. Aici metaforele nu țin, pur și simplu. Sau ai, sau nu ai. Poți să spui cele mai frumoase metafore, numai că acestea ţin de cultură, nu de AGRIcultură.

În Grădina Botanică, copacii sunt crescuți de frumoși, nu pentru roadă, la fel şi în cea zoologică, nimeni nu așteaptă lapte şi brânză de la animalele de acolo. Dar în tot ce ține de agricultură, se include calculatorul și se cere ca animalele să fie înalt productive. Copacii trebuie să aibă roadă. Roada trebuie să fie posibil de vândut. Necesită calitate. Intervin cu tot și cu totul alte criterii. Și nu există loc de metafore.

MOLDPRES: Cetățenii R. Moldova sunt chemați să participe, în toamna anului curent, la un referendum privind integrarea europeană a R. Moldova. Autoritățile își propun să înscrie obiectivul strategic de integrare europeană în Constituție, dacă cetățenii vor vota, în cadrul plebiscitului, pentru acest deziderat. Care sunt argumentele Dvs. pentru a-i convinge pe cetățenii R. Moldova că integrarea în UE este cea mai potrivită alegere pentru viitorul statului nostru?

Republica Moldova ca stat este unul foarte mic, piața noastră internă este una foarte mică. Astăzi agricultura din Republica Moldova este bazată pe producere de producție agroalimentară în totalitatea sa cu destinație export.

Or, prezența Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene înseamnă pentru noi creștere durabilă și sustenabilă. Adică motivația pentru marea majoritate ar trebui să fie profiturile și componenta economică care poate avea loc numai în componența acestei mari uniuni.

Domnule vicepremier Vladimir Bolea, vă mulțumim pentru interviu!

Corespondent: Lilia Grubîi

Foto: Mihai Vengher