MOLDOVA EUROPEANĂ // Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru: Reforma justiției și combaterea corupției sunt cele mai importante angajamente pe care R. Moldova și le-a asumat față de cetățeni, dar și în calitate de țară candidată pentru aderare la UE. Urmează să avem condamnări definitive pe dosare de rezonanță

*Republica Moldova a depus, pe 3 martie 2022, cererea de aderare la Uniunea Europeană

*Republica Moldova a obținut, pe 23 iunie 2022, statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană

*Consiliul European a decis, pe 14 decembrie 2023, să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova

*Republica Moldova se află în plin proces de evaluare a gradului de conformitate a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, o primă etapă pentru aderarea statului nostru la UE

*Autoritățile își propun ca R. Moldova să adere la Uniunea Europeană până în anul 2030

Interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

MOLDPRES: Doamnă ministră Veronica Mihailov-Moraru, R. Moldova se află în plin proces de evaluare a compatibilității legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, un prim-pas pentru aderarea statului nostru la UE. Domeniul justiției pe care îl gestionați este al 23-lea capitol de negocieri din cele 35, numit „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”. Ce are de făcut R. Moldova în domeniul justiției pentru a fi compatibilă cu acquis-ul comunitar?

Veronica Mihailov-Moraru: Pentru început, este important să precizez că termenul de acquis desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene. În prezent are loc procesul de pregătire a Republicii Moldova către etapa screening-ului bilateral - examinarea analitică a acquis-ului, în cadrul căruia, pe fiecare capitol de negociere va fi prezentat Comisiei Europene cadrul normativ și instituțional național, precum și calendarul transpunerii legislației UE.

După procedura de screening, negocierile cu UE vor continua cu Capitolul 23 „Sistem judiciar și drepturi fundamentale” urmând să se încheie cu acesta.

Ministerul Justiției este instituția care coordonează realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare pe acest capitol. Începând cu februarie 2023, au avut loc sesiuni explicative din partea Comisiei Europene privind screening-ul legislativ. Urmează ca R. Moldova să facă o evaluare a legislației naționale și să fie adoptat un plan de acțiune în privința părții netranspuse, care va fi prezentat Comisiei Europene. Ulterior, într-un proces de coordonare foarte coerent și consecvent, se va transpune gradual legislația Uniunii Europene în dreptul intern al Republicii Moldova.

În paralel, urmează să implementăm reformele demarate și mai multe măsuri sistemice ce vizează sistemul judiciar, drepturile fundamentale și combaterea corupției.

MOLDPRES: Recent, ați raportat că, din cele 17 acțiuni din Planul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, planificate până la sfârșitul acestui an, 9 au fost deja realizate. La ce se referă celelalte opt acțiuni? Reușiți să le îndepliniți până la sfârșitul anului?

Veronica Mihailov-Moraru: Planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027 este documentul strategic de aliniere a legislației naționale la acquis-ul Uniunii Europene. Planul este structurat în 33 de capitole ale acquis-ului UE și conține 6 clustere, ce includ măsurile de implementare ale acțiunilor prevăzute, instituțiile responsabile, termenii de realizare și sursele de acoperire a cheltuielilor planificate.

Ministerul Justiției asigură președinția și secretariatul Grupurilor de lucru: pentru Capitolul 23 „Reforma Justiției și drepturi fundamentale” și pentru Criteriul politic (Funcționarea instituțiilor democratice, Societate civilă).

Din celelalte 8 acțiuni planificate, 5 urmează a fi realizate până la finele anului 2024, iar altele 3, până la finele anului 2027.

Cele pentru anul curent vizează:

- Elaborarea unei foi de parcurs în baza recomandărilor Comitetului European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor inumane sau degradante (CPT);

- Reglementarea procedurii de examinare medicală a deținuților grav bolnavi, pentru aplicarea eliberării de la executarea pedepsei și aprobarea listei bolilor care împiedică aflarea persoanelor în detenție (inclusiv pentru cei aflați în arest preventiv)

- proiectul de HG a fost elaborat și discutat în două runde de consultări publice. În prezent, se definitivează pentru a fi supus unei noi runde de avizări;

- Elaborarea cadrului normativ pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

- Transpunerea în legislația națională a Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale;

- Selectarea companiei pentru efectuarea lucrărilor de construcție a noului penitenciar din Chișinău și demararea lucrărilor.

Următoarele sunt unele dintre acțiunile continue pentru perioada 2024 - 2027:

- Monitorizarea și evaluarea implementării Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 (Legea nr. 211/2021);

- Crearea unui sistem electronic de management al dosarelor persoanelor condamnate;

- Instituirea sistemului progresiv de executare a pedepselor penale.

MOLDPRES: În decizia din luna decembrie 2023 a Consiliului European privind demararea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, erau fixate trei restanțe ale Chișinăului în ceea ce privește recomandările făcute în iunie 2022, atunci când am obținut statutul de țară-candidată pentru aderare la UE. Toate restanțele vizau sistemul de justiție. Ce a mai rămas de făcut și când vom putea raporta că am îndeplinit toate recomandările Consiliului European?

Veronica Mihailov-Moraru: Recomandările comunicate privind cele trei condiționalități rămase restante vizează aspecte legate de reforma justiției, lupta împotriva corupției și de-oligarhizarea. O condiție importantă, de transpunere propriu-zisă a acquis-ului UE, constă în implementarea cu succes a măsurilor planificate și livrarea de rezultate concrete.

Comisia Europeană a recomandat Republicii Moldova să continue actualizarea și punerea în aplicare a Planului de acțiuni privind de-oligarhizarea, inclusiv prin reglementări relevante. Țara noastră trebuie să intensifice lupta împotriva corupției și crimei organizate. Republica Moldova urmează să aibă condamnări definitive pe dosarele de rezonanță și active infracționale recuperate de către stat. Aceasta va fi o etapă puțin mai dificilă din considerentul că etapele urmăririi penale și examinării dosarelor în instanțele de judecată pot avea o durată îndelungată.

MOLDPRES: Sistemul justiției este prezentat în toate discursurile publice ca fiind cel mai problematic domeniu care ar putea îngreuna procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană. Procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor este contestat mai ales de subiecți din interiorul sistemului. Dumneavoastră sunteți mulțumită de procesul de pre-vetting și vetting, evaluările dau roadele scontate?

Veronica Mihailov-Moraru: Consider că avem deja rezultate și o evoluție pozitivă. Sigur că sunt reprezentanți ai sistemului judecătoresc, ai procuraturii, nemulțumiți de aceste proceduri de evaluare, mai ales cei care sunt vizați, pentru că e un exercițiu excepțional, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Alții și-au exprimat anumite îngrijorări față de aceste procese ca mod de implementare, dar sunt mulți care conștientizează necesitatea acestui exercițiu, pentru a restabili încrederea societății în justiție. Această evaluare face parte din reforma asumată de Republica Moldova și este o reformă susținută de cetățenii țării, inclusiv de partenerii de dezvoltare, în procesul de implementare. Este și o reformă evaluată prin prisma aspectelor privind consolidarea sistemului judiciar și al procuraturii în parcursul nostru european. Reamintesc că mecanismele interne nu mai funcționau deja, de aceea este important ca să ducem la bun sfârșit acest proces, chiar dacă decurge mai greu decât ne-am fi dorit, dar sunt sigură că mergem în direcția bună, sistemul odată resetat va reveni la propria sa capacitate de administrare cu respectarea legii și a interesului public.

Procedura de vetting pentru judecători și procurori este un mecanism complex, care a fost avizat și expertizat de Comisia de la Veneția. Subiecții care urmează a fi evaluați de către comisiile de evaluare și durata de timp sunt stipulate chiar în legea cu privire la evaluarea extraordinară: până la finele anului 2025.

MOLDPRES: Procuratura Generală este condusă, din octombrie 2021, de șefi interimari, iar Consiliul Superior al Procurorilor a lansat un nou concurs pentru ocuparea funcției de procuror general, după ce rezultatele ultimului concurs au fost anulate pe 28 februarie curent. Când va avea R. Moldova un procuror general și cum v-ați asigurat, la CSP, că de această dată concursul nu va fi viciat?

Veronica Mihailov-Moraru: Concursul pentru funcția de procuror general este lansat, toți candidații eligibili au putut să depună dosarele. Sperăm că în lunile iunie-iulie să avem în funcție un procuror general.

Împreună cu ceilalți membri ai Consiliului Superior al Procurorilor am efectuat modificări în regulamentul privind selecția și petrecerea concursului pentru funcția de procuror general. Principalele modificări aduse noului regulament vizează prelungirea concursului dacă sunt mai puțin de doi candidați şi posibilitatea de a exclude fișele de evaluare a membrilor, dacă se constată că nu-şi pot argumenta notele acordate.

MOLDPRES: Doamnă ministră, cetățenii Republicii Moldova încă mai așteaptă dreptate și condamnări în dosarele de mare rezonanță precum frauda bancară, „laundromatul” sau finanțarea ilegală a partidelor. Ce trebuie să se întâmple, din punctul Dvs. de vedere, ca cetățenii să aibă încredere că justiția le va face dreptate atunci când drepturile și interesele publice vor fi încălcate?

Veronica Mihailov-Moraru: Finalitatea în dosarele de mare rezonanță ține de competența sistemului procuraturii și a judiciarului. Evident că ne dorim cu toții procese accelerate în acest sens. Reforma justiției și combaterea corupției sunt cele mai importante angajamente pe care Republica Moldova și le-a asumat față de cetățeni, dar și în calitate de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, iar pe această cale suntem susținuți în continuare de către instituțiile europene. Reforma trebuie consolidată și fortificată.

Procurorii și judecătorii trebuie să fie curajoși și responsabili, să examineze rapid și eficient cauzele de rezonanță, asta fiind și obligația lor profesională. Legislativul și Executivul le-a oferit toate instrumentele necesare. Totodată, prin crearea instanței anticorupție sau a completelor de judecători specializați pe domeniul corupției (inițiativa Președinției), se urmărește că va accelera examinarea mai eficientă a dosarelor de rezonanță, fapt ce va contribui la creșterea încrederii în justiție a cetățenilor. De asemenea, evaluarea integrității persoanelor ce activează în sistemul judiciar, este un proces menit, la fel, să crească efectiv integritatea și încrederea în acest sistem.

Este important ca reformele inițiate să aibă o continuitate constructivă, ca să putem consolida sistemul judiciar și crește, pe un fundament sănătos, încrederea cetățenilor în sistemul nostru de justiție.

Doamnă ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, vă mulțumim pentru interviu!

Reporter: Alina Zară