Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: Vestul ţării impresionează cu rezervaţia Teţcani, cuib de natură rară şi istorie seculară

Rezervația peisagistică Tețcani și Podul vechi turcesc

Rezervația peisagistică Tețcani, situată în partea de jos a râului Vilia, la nord de localitatea Tețcani din raionul Briceni (în cadrul ocolului silvic Lipcani, Tețcani, parcela 35), reprezintă o zonă naturală protejată cu o suprafață de 164 de hectare. Administrarea acestui obiect este împărțită între Gospodăria Silvică de Stat Edineț, responsabilă pentru 114 hectare, și Primăria satului Tețcani, care gestionează 50 de hectare.

Ca rezervație peisagistică, Tețcani este cea mai vestică din Republica Moldova, oferind o panoramă captivantă a biodiversității locale și a frumuseții naturale.

Ecosistemul vast al rezervației Tețcani

Ecosistemele forestiere din ariile protejate adăpostesc numeroase specii de plante efemere și efemeroide, inclusiv arbori și arbuști tradiționali pentru zona silvică, cu rare excepții de specii exotice. Printre speciile rare ce contribuie la justificarea statutului de protecție se numără:

stejarul roșu și cel palustru, însă amenințarea unei livezi (intens tratată cu chimicale) în proximitatea pădurii prezintă pericole pentru flora efemeroidelor și pentru râul Vilia;

specii rare de plante, printre care mălinul (Padus avium Mill.), verigarul (Rhamnus tinctoria), clocoticul (Staphylea pinnata), crușinul (Frangula alnus), călinul (Viburnum opulus), omagul galben (Aconitum anthora), sparangelul (Asparagus officinalis), ghiocelul alb (Galanthus nivalis) și vița de pădure (Vitis sylvestris), toate incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova;

specii rare de animale, cum ar fi Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus, Pipistrellus nathusii, Columba palumbus, Dendrocopos medius, Dendrocopos minor, Lullula arborea, Turdus pilaris, Turdus viscivorus, Certhia familiaris, Carduelis cloris, toate incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, precum și Vespertilio murinus, Martes martes, Felis silvestris, Hieraaetus penatus, Vipera berus și Coronella austriaca.

Podul de piatră

Podul de piatră este un pod amplasat în Tețcani, raionul Briceni, Republica Moldova. Este un monument arhitectural de importanță națională inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 185 (raionul Briceni). Datează de la sf. sec. XVIII – înc. sec. XIX.

Istoria impresionantă a satului Teţcani

Satul Tețcani este menționat pentru prima dată într-un hrisov de la Petru Șchiopul prin care întărește lui Jurja fost vistier, devenit Gavrilie monahul, și fratelui sau Matei fost vameș satul Tescani în ținutul Iași, al cărui privilegiu îl pierduseră când Moldova a fost prădată de tătari; de asemenea le întărește parte din satul Iliușeuși numit și Tescanii, lângă Prut:

„Din mila lui dumnezeu, Io Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta carte a noastră, tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, ca au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri moldoveni, rugătorul nostru Jurja fost vistier, după numele de călugăr, Gavrilie și fratele lui, Mateiu fost vameș, fui lui Ignat, nepoții lui Tescanul și ni s'au plâns, cu mare jeluire și cu mare mărturie, cu oameni buni și bătrâni și cu megieși de prin prejur și cu boieri din curtea domniei mele și ne-au mărturisit zicând ca privilegiul de mărturie ce a avut tatăl lor, Ignat, fiul lui Tescanul, dela Ștefan voievod și privilegiul de întărire ce au avut ei dela Alexandru voievod, pe satul Tescanii pe Zijia, în ținutul Iașilor, la gura Ursoaei, le-au pierdut aceste privilegii, când au lovit Tătarii cu război toată țara și însuși Ioan voievod a pierit atunci. ...

...
Si întru aceasta, deasemeni le-am dat și le-am întărit jumătate de sat din Ilișeuți, ce acum se numește Tescanii, la gura Viliei Seci lângă Prut și cu vad de moară în Vilia Seaca, din uricul ce a avut mătușa lor, Neacșa, fiica lui Sima Teascu, dela Ștefan voievod cel Bătrân, care aceasta jumătate de sat din Ilișeuți, ce acum se numește Tescanii, la gura Viliei Seci, lângă Prut, le-a dat-o lor mătușa lor, Neagșa, fiica lui Sima Teascu, pentru ca ea nu a avut copii din trupul său.
...
Iar pentru mai multă tărie și putere tuturor acestora mai sus scrise, am poruncit credinciosului și cinstitului nostru boier, pan Ion Golăi mare logofăt, să scrie și să atârne pecetea noastră la această carte a noastră adevărata. A scris Zaharia Bârlădeanu, în Iași, în anul 7085 , luna Februarie, 6 zile”.

Cor. Lilia Grubîi