Mihai Isac: Relațiile dintre Chișinău și Bruxelles se vor consolida și mai mult în perioada următoare

Chişinău, 15 dec. /MOLDPRES/. Vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles a fost evenimentul politic care a marcat săptămâna. Proaspăt realeasă în funcția de șef al statului, Maia Sandu, a întreprins prima vizită la Bruxelles, unde a discutat cu noii șefi ai instituțiilor europene numiți în funcție după alegerile europarlamentare din 2024. „Relațiile dintre Chișinău și Bruxelles se vor consolida și mai mult în perioada următoare. Dezvoltarea diplomației peer-to-peer trebuie să rămână o componentă esențială în arhitectura eforturilor diplomatice dezvoltate de Chișinău”, a declarat pentru MOLDPRES analistul român Mihai Isac într-un comentariu oferit pe marginea vizitei președintei Maia Sandu la Bruxelles.

„Un semnal clar al sprijinului pe care Chișinăul îl va primi în continuare”

MOLDPRES: Ce semnificație comportă această vizită în contextul unor noi numiri în UE, dar și al unor evenimente de rezonanță care au bulversat societatea - iminența unei crize energetice, atacurile hibride tot mai întețite ale Rusiei asupra Republicii Moldova, dar și a României?

Mihai Isac: Modul în care a fost primită doamna președinta Maia Sandu este un semn de respect din partea partenerilor europeni față de R. Moldova, dar și un semnal clar al sprijinului pe care Chișinăul îl va primi în continuare. Cvasitotalitatea statelor membre ale Uniunii Europene și-au exprimat sprijinul, sub o formă ori alta, sprijinul pentru integrarea europeană a R. Moldova, fiind pregătite să își intensifice asistența sub diferite forme.

Problemele Republicii Moldova sunt problemele Uniunii Europene. Așa cum prezența oficialilor comunitari și ai statelor membre UE la Chișinău a devenit o obișnuință, și prezența oficialilor R. Moldova trebuie să devină o normalitate la Bruxelles, dar și în capitalele statelor membre UE. Autoritățile de la Chișinău trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a relațiilor bilaterale cu statele membre UE pentru a eficientiza procesul de integrare al R. Moldova. Eforturile R. Moldova trebuie prezentate pe îndelete statelor partenere, pentru ca acestea să își poată calibra sprijinul pentru R. Moldova.

„Republica Moldova a devenit un stat exportator de securitate”

Mihai Isac: Republica Moldova a devenit un stat exportator de securitate, iar acest lucru este vizibil atât prin participarea cadrelor Armatei Naționale la diferite misiuni internaționale de menținere a păcii, inclusiv sub comanda UE în Balcani, cât și prin colaborarea statelor partenere în domeniul combaterii acțiunilor hibride ale Federației Ruse.

Noua conducerea a blocului comunitar cuprinde foarte mulți prieteni ai R. Moldova, iar relațiile dintre Chișinău și Bruxelles se vor consolida și mai mult în perioada următoare. R. Moldova nu trebuie să considere această prietenie ca ceva asigurat, iar dezvoltarea diplomației peer-to-peer trebuie să rămână o componentă esențială în arhitectura eforturilor diplomatice dezvoltate de Chișinău.

„Blocul comunitar european este o insulă a păcii”

MOLDPRES: Ce ar trebui să înțeleagă un simplu cetățean din această vizită? Ce se schimbă în viața lui în contextul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană?  

Mihai Isac: Cetățenii R. Moldova, indiferent de etnie ori religie beneficiază de dezvoltare relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles. O mare parte din cetățenii R. Moldova cunosc din propria experiență calitatea vieții din statele membre UE, iar implementarea acestor standarde în R. Moldova se poate face treptat prin sprijinul partenerilor externi și importarea de expertiză din spațiul comunitar.

Să nu uităm că minoritățile naționale dispun de drepturi importante în majoritatea statelor UE, iar unele regiuni cu o populația majoritară aparținând unei minorități naționale, precum Catalonia ori Țara Bascilor, sunt printre cele mai bogate din UE.

Periodic vedem cum drepturile cetățenilor R. Moldova care au activat în diaspora primesc o protecție legală, mai ales atunci când vorbim de pensie ori de permisele de conducere. Până la obținerea statutului de stat membru al UE, este nevoie ca acest efort al autorităților de la Chișinău să continue, pentru o cât mai bună asigurare a drepturilor cetățenilor R. Moldova.

Blocul comunitar european este o insulă a păcii, iar conflictele sunt rezolvate pe cale diplomatică. Niciun stat membru al UE nu este implicat într-un conflict deschis cu alt stat membru al blocului comunitar. Statutul de stat membru al UE este o garanție pentru pace și dezvoltare economică.

Electoratul din R. Moldova va trebui să își demonstreze maturitatea la urna de vot la alegerile parlamentare din 2025, fiind nevoie de o continuitate a politicii de apropiere a R.Moldova de Uniunii Europene. Această continuitate este extrem de importantă pentru a demonstra atașamentul majorității cetățenilor față de integrarea europeană.

La rândul său, clasa politică de la Chișinău trebuie să dea dovadă de o maturitate aparte și să îngroape securea războiului pentru a putea forma o coaliție pro-europeană după alegerile parlamentare. Pentru prima dată în istoria R. Moldova, Chișinăul beneficiază de un sprijin important din partea statelor partenere, fiind nevoie de continuarea reformelor.

Chiar dacă acest cuvânt, reformă, este un cuvânt care trezește nemulțumirea unei părți a populației, dar este nevoie de multă voință politică pentru a finaliza procesele începute, în toate domeniile.
Instrumentalizarea grupărilor criminale de către Federația Rusă joacă un rol important în sabotarea acestui proces, iar corupția rămâne o armă importantă în războiul hibrid lansat de Moscova împotriva populației R. Moldova.

„Chișinăul se bucură de o simpatie aparte, iar sprijinul intens al României la nivelul instituțiilor europene este un factor decisiv”

MOLDPRES: Cu siguranță, toți acești ani ați urmărit evenimentele din R. Moldova, ce ați observat? Există o schimbare de percepție, atitudini față de R. Moldova la nivelul UE?

Mihai Isac: Imaginea R. Moldova în cadrul UE s-a schimbat foarte mult în bine în ultimii ani. Modul în care Chișinăul s-a implicat în sprijinirea refugiaților ucraineni, dar și demersurile implementate pentru intensificarea reformelor sunt înțelese la nivelul UE. Factorii de decizie de la Bruxelles și din capitalele statelor membre înțeleg dificultățile întâmpinate de R. Moldova. Chișinăul se bucură de o simpatie aparte, iar sprijinul intens al României la nivelul instituțiilor europene este un factor decisiv în înțelegerea problemelor R. Moldova.

Chișinăul trebuie să intensifice diplomația culturală și economică pentru a profita de bunăvoința statelor europene. R. Moldova trebuie să se facă mai bine cunoscută în rândul cetățenilor din statele europene pentru creșterea atractivității statului pentru investiții economice ori turiști.

„Vizita la cartierul general al NATO subliniază angajamentul Republicii Moldova de a coopera cu ţările partenere pentru a asigura securitatea cetăţenilor”

MOLDPRES: Președinta Maia Sandu a fost primită la cartierul general NATO, unde a avut o întrevedere cu secretarul general NATO, Mark Rutte. Ce valențe noi capătă cooperarea Republicii Moldova cu NATO în contextul provocărilor de securitate tot mai pronunțate în regiune?

Mihai Isac: Colaborarea dintre R. Moldova și NATO se desfășoară prin respectarea legislației naționale a R. Moldova, prin respectarea neutralității. Președinta Maia Sandu a declarat că Parteneriatul pentru Pace între Republica Moldova şi NATO „a contribuit la un mediu mai sigur pentru cetăţeni, la întărirea capacităţilor de apărare ale armatei şi la rezilienţa societăţii noastre în ansamblu".

Clasa politică de la Chișinău trebuie să înțeleagă faptul că nu poți avea relații bune cu Uniunea Europeană, dar relații mai puțin bune cu NATO. Marea majoritate a statelor UE sunt membre ale NATO, și majoritatea statelor membre ale Alianței sunt și membre ale blocului comunitar european. Binomul geopolitic UE-SUA și-a dovedit viabilitatea în criza provocată de invazia militară rusă ilegală în Ucraina, dar și în alte crize de securitate care afectează lumea modernă.

„NATO - cea mai importantă alianță de securitate din lume. Ar fi nevoie de o campanie de informare a societății din Republica Moldova”

NATO este cea mai importantă alianță de securitate din lume, asigurând securitatea a sute de milioane de cetățeni ai celor câteva zeci de state membre. Vizita la cartierul general al NATO subliniază angajamentul Republicii Moldova de a coopera cu ţările partenere pentru a asigura securitatea cetăţenilor. Această colaborare a fost dovedită de implicarea unor state membre ale UE și NATO la evacuarea cetățenilor moldoveni din unele zone de conflict, precum Orientul Mijlociu.

Prin această vizită se confirmă intenția Chișinăului de a își consolida rolul său ca partener de încredere în securitatea regională, fiind un beneficiar direct al eforturilor Alianței în acest sens.

Ar fi nevoie de demararea unor campanii de informare a societății din R. Moldova privind NATO, însemnătatea Alianței și impactul pozitiv al activității organizației pentru cetățenii R. Moldova. Este nevoie de un efort susținut în acest sens pentru a nu permite intensificarea știrilor false și a propagandei prin care Federația Rusă și pionii săi din R.Moldova demonizează Alianța și activitatea acesteia, inclusiv în sprijinul populației R. Moldova.

„Vizita a avut drept scop accelerarea parcursului european al Republicii Moldova”

În perioada 10-11 decembrie, președinta Maia Sandu s-a aflat în vizită de lucru la Bruxelles, prima vizită după confirmarea parcursului european în cadrul referendumului. „Vizita a avut ca scop consolidarea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și accelerarea parcursului european al țării, reafirmat de cetățeni în cadrul referendumului constituțional”, precizează Președinția Republicii Moldova.

Președinta a discutat cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre procesul  de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, sprijinul european oferit Republicii Moldova și despre inițiativele care îmbunătățesc direct viața cetățenilor. Întâlnirea a avut loc într-un context marcat de noua componență a Comisiei Europene, fiind subliniată continuitatea și consolidarea relației strânse dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În cadrul întrevederii, s-a convenit asupra accelerării reformei justiției și majorării sprijinului european pentru acest proces la 10 milioane de euro.

De asemenea, Maia Sandu a discutat cu António Costa, președintele Consiliului European și cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European. Președinta Sandu a mai avut întrevederi cu Kaja Kallas, Înaltă Reprezentantă pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Roxana Mînzatu, Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene cu portofoliul pentru ocuparea forței de muncă, drepturi sociale și educație, Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere,  Dan Jørgensen, Comisarul European pentru Energie și Locuințe, Michael McGrath, Comisarul European pentru Democraţie, Justiţie şi Statul de drept și cu Piotr Serafin, Comisarul European pentru Buget, Antifraudă și Administrație Publică. Președinta Maia Sandu a avut și o întrevedere cu lideri din diverse familii politice europene reprezentate în Parlamentul European.

Maia Sandu a efectuat și o vizită oficială la Cartierul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cu sediul la Bruxelles, marcând 30 de ani de Parteneriat pentru Pace între Republica Moldova și NATO. Șefa statului a avut o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte. Discuțiile s-au concentrat pe securitatea regională, amenințările hibride – inclusiv interferența în alegeri și corupția electorală – și pe necesitatea unor acțiuni comune pentru protejarea democrațiilor din regiune.