Oleg Serebrian: Cea mai mare parte a comerțului regiunii transnistrene este cu UE, în special cu România

Interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian

MOLDPRES: Domnul Serebrian, înțelegem că soluționarea politică a chestiunii raioanelor de est ale Republicii Moldova este de competența instituțiilor centrale ale statului: Parlament, Președinție, Guvern. Totuși, în calitatea dvs. de înalt demnitar de stat, implicat activ în procesul de reintegrare teritorială a Republicii Moldova, dorim să vă întrebăm dacă în actualul context regional, extrem de dificil și periculos, mai există loc, pentru moment, de negocieri în formatele tradiționale?

Oleg Serebrian: Războiul din Ucraina ne-a pus în fața unei situații geopolitice absolut noi. Desigur, multe lucruri se vor schimba, unele s-au schimbat deja. Orice criză de astfel de proporții oferă dezavantaje, dar și avantaje, unele dintre care poate încă nu sunt evidente. Pentru moment, e clar că procesul de negocieri a fost afectat, că agenda de lucru pentru anul în curs este practic anulată. Este cert că nu mai putem vorbi despre o reuniune în format 5+2 în viitorul apropiat, după cum este evident și faptul că o Conferință bavareză consacrată tematicii transnistrene nu mai poate avea loc în vara acestui an. Despre formatul de negocieri 5+2, mai precis despre eventuale schimbări care ar putea interveni în acesta, este încă prematur să vorbim, chiar dacă Tiraspolul s-a grăbit să ne anunțe, printr-un comunicat emis la 4 martie curent (urmare a semnării cererii de aderare a RM la UE), că în procesul de negocieri s-a pus ”punct”.

MOLDPRES: Pandemia și războiul ruso-ucrainean și-au pus amprenta asupra liberii circulații dintre cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului? Putem vorbi despre un regres în raport cu situația de doi ani în urmă?

O.S.: Nu putem vorbi despre un regres, dar nici despre progres. Este o stagnare, de fapt. Problema eliminării tuturor barierelor în calea liberei circulații a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului și cea a evacuării infrastructurii posturilor ilegale de control este permanent abordată în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Cu regret, Tiraspolul politizează această problemă, eschivându-se de la respectarea angajamentelor asumate în procesul de negocieri. 

MOLDPRES: În zona necontrolată de organele constituționale ale țării noastre există un minim de respect pentru drepturile cetățenilor moldoveni? Сare este soarta deciziilor CtEDO cu privire la situația din această regiune?

O.S.: Situația drepturilor omului, mai cu seamă a vorbitorilor de limbă română, cetățenilor moldoveni în general, este una care ne îngrijorează, și nu de azi. Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor cetățenilor din raioanele transnistrene reclamate în plângerile la CtEDO, care rezultă în hotărârile corespunzătoare ale Curții, țin de tratamentul inuman și degradant aplicat de organele de forță, dar și de nerespectarea drepturilor la libertatea și siguranța persoanei. Frecvența adoptării Hotărârilor CtEDO, care vizează într-un fel sau altul raioanele din stânga Nistrului, a crescut de mai multe ori în ultimii trei ani în comparație cu întreaga perioadă precedentă, ceea ce face necesară acordarea unei atenții sporite subiectului drepturilor omului în regiune. 

MOLDPRES: Avem rezultate pozitive în urma utilizării oportunităților pe care le oferă statutul Republicii Moldova de țară asociată la UE pentru agenții economici din regiunea de est?

O.S.: Bineînțeles. Acest lucru se poate deduce și din faptul că cea mai mare parte a comerțului extern al regiunii transnistrene este cu UE. Unul dintre partenerii-cheie e chiar România. Consider că această apropiere economică a regiunii de spațiul european este benefică pentru noi toți, inclusiv din punct de vedere politic.

MOLDPRES: Cum sunt folosite oportunitățile pe care le oferă democrația participativă în antrenarea societății civile din stânga Nistrului în procesele politice și sociale de pe ambele maluri ale Nistrului?

O.S.: Societatea civilă din teritoriile controlate de Tiraspol rămâne în stare embrionară. Avem temeiul să credem că, la fel ca și presa, ONG-urile de acolo au prea multe îngrădiri. În pofida multitudinii de programe internaționale care sprijină sectorul asociativ de acolo de ani de zile, lucrurile nu se mișcă din loc, nu au fost ridicate punți temeinice peste Nistru, nici la nivel de presă, nici în domeniul societății civile. 

MOLDPRES: Сum funcționează școlile cu predare în limba romană? Biroul pentru reintegrare are la dispoziție statistici privind numărul absolvenților acestor școli care se înscriu la studii în universitățile din Republica Moldova, România, Uniunea Europeană?

O.S.: Procesul de studii este handicapat din pricina multor probleme, mai cu seamă de lipsa unor sedii adecvate. Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul de elevi din cele opt școli cu predare în limba română din zonele controlate de Tiraspol este într-o permanentă creștere, fapt ce se datorează atractivității lor, calității studiilor. Dinamica, după anii de învățământ, este următoarea: în 2016-2017 erau 1311 elevi, în 2017-2018 erau deja 1342, în 2018-2019 se ridicase la 1462, în 2019-2020 ajunge la 1553, în 2020-2021 la 1573, iar în 2021-2022 avem deja 1650 de elevi. Cu toate acestea, raportat la anul de studii 2004-2005, când aveam 3787 de elevi, acest număr este încă insuficient. Anume atunci structurile de forță de la Tiraspol au ocupat abuziv sediile școlilor cu predare în limba română.

MOLDPRES: Se cunoaște situația din instituțiile de învățământ cu predare în limba română cu alfabet chirilic și unde învață ulterior absolvenții? Aveți o analiză a programelor de învățământ pentru procesul educațional din regiune?

O.S.: Starea acestor școli trezește multă îngrijorare, numărul elevilor fiind în permanent declin. Din păcate, chiar dacă moldovenii reprezentă aproape o treime din totalul populației ținutului, numărul școlilor cu predare în limba română (cu grafie chirilică) este în continuă scădere, reprezentând doar a opta parte din totalul școlilor de acolo. Manualele sunt vechi, programele școlare și procesul educațional sunt depășite. Se face totul pentru a demotiva copiii și părinții să opteze pentru studii în limba maternă. Putem spune că starea educației în limba română (”moldovenească”) este mai proastă acum decât era în perioada sovietică. Nu mai vorbesc de faptul că ciclul universitar este exclusiv în limba rusă, ceea ce reprezintă un motiv suplimentar ca părinții și copiii să aleagă școlile cu predare în limba rusă.

MOLDPRES: Care este gradul de prezență a presei din Republica Moldova în regiunea de est? Câte televiziuni din Moldova sunt recepționate pe malul stâng? Știm că o parte a spațiului informațional din dreapta Nistrului este puternic acoperit de posturi radio de la Tiraspol. Cum sunt reglementate aceste lucruri?

O.S.: Presa din Republica Moldova este marele absent în regiune, excepție făcând mass-media electronică accesibilă datorită internetului. Așa cum spuneam, starea presei din stânga Nistrului nu e deloc una satisfăcătoare. Avem o lipsă totală de diversitate mediatică. Practic, toate sursele mass media sunt controlate de pretinsele autorități de la Tiraspol, iar cenzura este impusă la modul direct. Politicile editoriale ale presei din stânga Nistrului sunt aservite intereselor puterii. Emisiunile politice, culturale, informative, dar și cele pentru copii, sunt practic toate în limba rusă. Puținele emisiuni în limba română (”moldovenească”) difuzate la așa numita televiziune de stat Pervîi Pridnestrovskii sunt sub orice critică, atât din perspectiva conținutului, cât și a formei de prezentare. 

MOLDPRES: În această perioadă complicată, cum activează Comisia Unificată de Control?

O.S.: După cum cunoașteți, Comisia Unificată de Control a fost creată în iulie 1992 prin Acordul semnat de președinții de atunci ai Republicii Moldova și Federației Ruse, pentru a asigura controlul asupra realizării măsurilor de încetare a focului, retragerea unităților armate, a tehnicii de luptă și armamentului și prevenirea oricăror acțiuni armate între părți. Prin același acord, Comisiei Unificate de Control i-au fost atribuite competențele de a dirija cu Forțele Mixte de Menținere a Păcii. Din fericire, în Zona de Securitate nu mai avem de multă vreme acțiuni militare, dar situația nu e simplă, oricum. Tiraspolul sfidează Acordul, deciziile CUC și încearcă să-și consolideze în Zona de Securitate o așa-numită „frontieră”. Există multiple incidente legate de instalarea posturilor mobile grănicerești și de miliție transnistrene, reținerea și blocarea ilegală a liberei circulații a cetățenilor, deplasări neautorizate ale coloanelor militare. Prezența posturilor ilegale a fost constatată de Misiunea OSCE, în special, între localitățile Bender și Varnița. Posturi mobile ilegale apar la stația de cale ferată Bender-2, dar și în multe alte locuri. Și aici trebuie să constatăm, cu regret, incapacitatea CUC de a interveni pentru eliminarea acestor posturi. Reprezentanții Tiraspolului din Comisie blochează includerea pe ordinea de zi a celor mai importante probleme, nemaivorbind de găsirea unor soluții durabile pentru acestea. În ultimele luni, antrenamentele contingentelor militare din cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii, desfășurate în Zona de Securitate, trezise nemulțumirea și îngrijorarea localnicilor, mai ales în contextul situației regionale tot mai încordate. În acest sens, delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control s-a pronunțat pentru excluderea pe viitor a desfășurării antrenamentelor în raza posturilor de pacificare. O decizie finală nu a fost luată, întrucât Tiraspolul se opune, iar potrivit regulamentului CUC, orice decizie poate fi aprobată doar prin consensul părților. Prin aceasta și se explică stagnarea continuă în care au ajuns lucrările Comisiei. 

MOLDPRES: Mai activează grupurile sectoriale?

O.S.: Da, desigur. Chiar recent, pe 17 martie, a avut loc ședința grupului de lucru pentru educație. Comparativ cu anul 2019, în anul 2020, dialogul și interacțiunea s-au intensificat în cadrul grupurilor de lucru sectoriale, acestea fiind convocate în 26 ședințe de lucru (21 în 2019), cele mai frecvente întruniri au avut loc între experții din domeniile transport auto (4), educație (3), ocrotirea sănătății (3), telecomunicații (2), drepturile omului (2), economie (2), probleme vamale (2), transport feroviar (2). În anul 2021, grupurile de lucru pentru întărirea încrederii între maluri s-au întrunit în 25 de ședințe, cei mai activi fiind experții din sfera transportului auto (8 ședințe), ocrotirea sănătății (5), educație (2), transport feroviar (2). Din păcate, nu s-a reușit organizarea reuniunilor specialiștilor din domeniul telecomunicațiilor, problemelor bancare, agriculturii și ocrotirii mediului. De la începutul anului 2022 au avut loc trei ședințe de lucru (mediu, acte de stare civilă și educație), alte câteva fiind în proces de pregătire.

MOLDPRES: Care este nivelul cooperării în combaterea pandemiei? Există o informare rapidă și exactă despre evoluția Covid-19 și care este rata de vaccinare în regiunea estică?

O.S.: Pe parcursul anului 2021, între Chișinău și Tiraspol a fost menținută o dinamică pozitivă de cooperare pe aspecte ce țin de imunizarea populației împotriva COVID-19 și punerea în aplicare a Programului Național de Imunizare. Locuitorii din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender primesc în permanență și conform principiului proporționalității loturi de echipamente și articole medicale recepționate de Republica Moldova de la donatorii externi sau procurate din resursele noastre bugetare (peste 315 mii de doze de vaccin au fost deja redistribuite în regiune și peste 180 mii de doze au fost administrate până la finele anului 2021). La fel, cadrele medicale din regiune sunt instruite de specialiștii de profil de pe malul drept al Nistrului și reprezentanții OMS. În februarie curent, pentru administrare în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender au fost transmise peste 400 mii de doze de vaccin anti-COVID-19. În partea ce tine de certificatele de vaccinare anti-COVID-19, trebuie de menționat că acestea sunt de model unic pe întreg teritoriul țării, cu stocarea datelor într-o bază centrală de date, gestionată de Chișinău, iar la solicitarea locuitorilor din regiune, subdiviziunile medico-sanitare ale Republicii Moldova din proximitatea liniei administrative reconfirmă veridicitatea certificatelor corespunzătoare.

MOLDPRES: S-au întreprins careva cercetări sociologice care să ateste o evoluție pozitivă a mentalității cetățenilor din stânga Nistrului? Este propaganda utilizată masiv în regiune mai puternică decât eforturile noastre pozitive?

O.S.: Spre regret, companiile noastre de investigații sociologice nu au acces în localitățile controlate de Tiraspol. Prin asta se și explică lipsa unor sondaje credibile. Chiar recent am discutat acest aspect cu reprezentanții unor fundații internaționale. Desigur, ne-ar interesa pe toți să știm mai multe lucruri, inclusiv felul în care populația din regiune se uită la problema reîntregirii țării, atitudinea lor față de războiul din Ucraina sau ce părere au față de integrarea noastră în Europa. Nu ne îndoim de faptul că mașina propagandistică și-a făcut efectul, mai ales că acționează de atâta vreme, dar sunt convins că există și foarte multă lume, mai ales tineri, indiferent de ce origine etnică sunt, care împărtășesc alte valori, care-și vor un alt viitor, aspirând la o viață normală, într-o lume normală, o lume în care ura și tirania nu-și mai găsesc loc.

MOLDPRES: Domnul Serebrian, vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda acest interviu Agenției noastre.